sâmbătă, 10 februarie 2018

Terha


“Cine vrea să facă o drumeție până în Terha, prin Izvoru Lung și întoarcere prin Prislop să dea o veste. Ar fi de folos schiuri de tură sau rachete de zăpadă alfel îi cu trudă mare. Până miercuri dimineața aștept doritori apoi plecăm câți om fi.” 


Cam așa am intenționat să chem cât mai mulți cunoscuți la o plimbare. Din păcate iarna pe munte e nițel mai dificil pentru că este nevoie de un plus de echipament care să te ajute la deplasare. Dacă nu sunt schiuri de tura cu tot ce trebuie sau rachete de zăpadă, nu merge, te chinui.
Așa s-a întâmplat  cu două săptămâni în urmă când am vrut să facem o tură cam lungă ce-i drept, pe care am fost nevoiti să o scurtăm, pentru că doi dintre noi nu aveau nimic peste bocanci și stratul de zăpadă nu susținea greutatea corpului numai cu bocancul în picior.
Așadar și acum ne-am adunat patru ”voinici” echipați cu rachete de zăpadă și am pornit pe un traseu foarte frumos din Călimani. Doar patru pentru că doi dintre doritorii de drumeție au renunțat cu o zi inainte din cauza lipsei de echipament.  


Traseul, care a însumat 26 km, cu urcare lină de la 783 m altitudine până la 1645 m s-a derulat pe valea Izvorul Lung, pe lângă izvorul, amenajat, de apă carbogazoasă, pînă în Șaua Terha cu marcaj TR, de unde, pe traseul Via Maria Tereza am urcat în Poiana Dălbidan. 




De aici am coborât în Poiana Prislop tot pe marcajul TR unde am continuat traseul prin Poiana Blajii, Prelucile Prundenilor, Părăul Blajii, Izvorul Lung.
Tura a fost una extraordinar de frumoasă cu peisaje de iarnă montană suprapuse pe o zi senină de nedescris. Tot parcursul a fost pe drum forestier care avea cel puțin 25 – 30 cm strat de zăpadă, prin unele locuri chiar peste un metru. Una peste alta cuvintele, oricât de multe ar fi, sunt prea sărace pentru a descrie frumusețea munților acoperiți cu plapuma de zăpadă.

Poate puțin supărător a fost faptul că pe pantele sudice, mai expuse soarelui zăpada s-a cam înmuiat și se lega de rachete. Dar am luat-o ca pe dorința peisajului de a ne mai reține să îl admirăm, nu ca pe un neajuns. Energia transmisă ne-a ajutat să depăsim oboseala provocată de efortul făcut.

Fotografiile reținute în memoria apartului încă îmi bucură ochii.